OAMENI, NU ŞOARECI! Pentru ce s-au jertfit eroii Revoluţiei?
Ecranizarea “Oameni şi şoareci” este o capodoperă cinematografică, în care visul personajului interpretat excelent de John Malkovich se năruie brusc, odată cu sfârşitul lui tragic. Personajul principal este sacrificat în final, printr-o decizie şocantă şi greu de înţeles. Au trecut peste două decenii de la Revoluţia din Decembrie ’89 şi foarte multe întrebări au rămas fără răspuns. Foarte multă lume se întreabă „Cine-a tras în noi?... Cine au fost teroriştii? Au existat ei cu adevărat? A fost acea vărsare de sânge o revoluţie propriu-zisă, sau o lovitură de stat, ori un puci? Regie...sau o explozie spontană a maselor venită pe fondul foamei de cunoaştere şi a celei fizice a oamenilor, victime ale regimului comunist?" Sunt întrebări la care nu vom avea niciodată un răspuns clar. Mama căpitanului postmortem Petre Constantin Mesler a renunţat să mai întrebe „Cine?”, ci doar „De ce?”. A renunţat să mai caute vinovaţii. Se întreabă doar, „Pentru ce?”. Se resemnează cu ideea că aceasta a fost dorinţa lui Dumnezeu.
„Cum pot eu să mă judec cu Dumnezeu?”
„Dacă ar fi fost vorba de oricine altcineva, m-aş fi judecat cu el până în pânzele albe, până la tribunalul de la Haga. Dar cum pot eu să mă judec cu Dumnezeu? El mi l-a dat, El mi l-a luat”, ne spune cu lacrimi în ochi Eugenia Mesler, mama eroului Petre Constantin Mesler, căzut la datorie în noaptea de 21/22 decembrie 1989, în cazarma Ministerului Apărării Naţionale. Fostul locotenent major al Regimentului de Gardă Bucureşti a căzut răpus de gloanţe, pentru că a pus mai presus decât viaţa lui, siguranţa camarazilor aflaţi în subordine. Colegii din Brigada 30 Gardă „Mihai Viteazul” nu l-au uitat şi au dorit să împartă imensa durere împreună cu părinţii Ion şi Eugenia Mesler, printr-un gând de la distanţă(foto stânga), în preajma sărbătorilor de iarnă. Cu o emoţie imensă, am păşit în casa părintească din Hudeşti a eroului-martir al Revoluţiei din decembrie ’89. Ne întâmpină mama sa cu o lacrimă pe obraz, lacrimă care parcă dăinuie de 21 de ani. “Vă rog să mă scuzaţi! Aceasta este cea mai grea lună a anului, pentru mine”, ne mărturiseşte cu durere în suflet, Eugenia Mesler.
“Tinerii din zilele noastre percep greşit democraţia”
Acestă femeie reprezintă un monument al suferinţei. După pierderea unicului fiu, au plecat mai târziu în lumea celor drepţi în numai şase luni de zile, soţul Ion şi fiica sa mai mare, Camelia. Aceştia s-au stins, mai mult de inimă rea. Trei, Doamne, şi toţi trei! I-a mai rămas doar fiica Daniela, care locuieşte în prezent la aproape 200 km distanţă, la Iaşi. Şi nepoata Maria, fiica lui Petrică, de care bunica este foarte mândră, dar care este şi ea foarte departe, la Cluj. Mama rămâne cu privirea fixată pe amintirile familiei, reprezentate de câteva fotografii peste care s-au aşternut anii. Sufletul ei priveşte însă, mult mai departe. Este profund dezamăgită, pentru că fiul ei s-a jertfit aproape inutil. “Nu văd aproape nimic bun în zilele noastre. Foarte mulţi oameni şi în special tineretul au înţeles greşit ce înseamnă democraţia”, ne spune Eugenia Mesler. În nici un caz nu îi este frică de moarte. Odată cu aceasta şi-ar reîntregi familia. Îi este frică doar că oamenii vor uita prea repede. Dacă nu au făcut-o, deja. Ne despărţim şi lacrima încă nu a dispărut de pe obrazul femeii. Şi nu cred că va dispărea până în momentul în care mama îşi va întâlni din nou fiul.
“Eroii de la Bucureşti au morminte în toată ţara”
Studiind presa vremii, dăm peste un articol impresionant, “Eroii de la Bucureşti au morminte în toată ţara”. Col.(r) Ilie Culisniuc Olaru formulează aici o scrisoare emoţionantă adresată tatălui eroului-martir, Petre Constantin Mesler. Epistola este intitulată “Scrisoare către poştaşul Ion Mesler”. Colonelul fusese invitat la nunta lui Petrică Mesler, iar trei ani mai târziu consemna dispariţia sa prematură. El adresează un mesaj hudeştenilor: “Astăzi, cei din Hudeşti au un om mai puţin, dar un erou mai mult… Dragi hudeşteni! Puneţi câte o singură floare pe mormântul fiului vostru şi se vor aduna mii de flori. Vărsaţi câte o singură lacrimă şi se vor strânge mii de lacrimi”. Care nu vor spăla însă, ruşinea la care este supus în prezent poporul român. Chiar dacă amintirea este dureroasă, uitarea este letală. Ar însemna moartea sufletului, adică o blasfemie. Poate singurul lucru pe care l-am câştigat cu adevărat este dreptul de a ne exprima liber. Şi ne-a oferit oportunitatea ca prin aceste rânduri, aceşti oameni să nu dispară din conştiinţa românilor. Nu plângeţi! Dar să nu uitaţi, niciodată! Oameni, nu şoareci! (Lucian BĂLĂUCĂ)
3 Comentarii la “OAMENI, NU ŞOARECI! Pentru ce s-au jertfit eroii Revoluţiei?”
În 17 iulie Darabaneni.ro a împlinit 14 ani cu bune şi cu rele. Orice drum are un început, dar şi un sfârşit. Dumnevoastră, cititorii, dar mai ales Dumnezeu ne va îndruma calea în continuare. Tânăr și entuziast fiind, ai puterea și nebunia necesară de a te î... continuare
Câteva imagini mai strălucite de la prima ediție a Maratonul Nordului din Botoșani.
Dărăbănenii se pot mândri cu încă un academician ”Gândul și sufletul meu se leagă…”
Daca doriti sa va spuneti parerea despre acest site, despre continutul sau, sau despre un subiect care va preocupa, nu ezitati sa ne lasati un mesaj in cartea de oaspeti!
frumos reportaj,,emotionant,,Luciane,te-ai intrecut pe tine,,felicitari
Am fost prezent la cele mai importante evenimente din viata lui:nunta(ve frumosi erau amandoi!) si maomentul tragic al unui final nedrept.Multumesc doctore pentru acest dureros dar binemeritat "remember"!Dumnezeu sa aiba grija de sufletul lui bun!!!
Pacat ca au murit doar pentru ca noi ceilalti sa avem libertatea de a pleca din tara.
Ultimele articole
Dialog despre istorie, mituri și realitate la Liceul „Dimitrie Cantemir” din Darabani
În cadrul manifestărilor dedicate aniversării Unirii Principatelor Române din 1859, Liceul „Dimitrie Cantemir” din Darabani, în parteneriat cu Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași, organizează vineri, 23 ianuarie 2026, evenimentul intitulat „Eroi, legende și realități istorice”.Activitatea constă într-un dialog între istorici și elevi de liceu și are ca obiectiv stimularea reflecției critice asupra modului în care trecutul istoric este ... continuare »
ZN 2025 Un festival despre oameni și comunități
Între 31 iulie și 3 august, mii de participanți se vor aduna la Darabani pentru cea de-a 12-a ediție a festivalului Zilele Nordului, un eveniment care a reconfirmat rolul culturii ca motor de coeziune și dezvoltare în regiunea de nord-est a României.Organizat sub sloganul „Rădăcinile cresc”, festivalul va reuni patru zile de muzică live, artă contemporană, tururi tematice, gastronomie locală, sport montan și dezbateri despre viitorul comunităților mici din ... continuare »
COMENTARIUL SĂPTĂMÂNII Despre schimbare, utopii și ipocrizie
Duminică, 18 mai, s-a încheiat un ciclu electoral prelungit, după anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024. A fost, fără îndoială, anul în care societatea românească a transmis cel mai clar semnal de respingere a partidelor tradiționale. Lipsa reformelor reale, corupția în expansiune, haosul economic și promovarea liderilor incompetenți au împins PSD și PNL către un minim istoric al încrederii publice. Să ratezi de două ori intrarea în turul al ... continuare »
DRUMUL DE LA DARABANI SPRE COTROCENI Simion câștigă, la limită, și turul doi
Pe 18 mai 2025, românii au fost chemați pentru a-și alege președintele, după ce în urma rezultatelor din 5 mai s-au calificat în turul doi Nicușor Dan (independent) și George Simion (AUR). Campania electorală a căpătat uneori forme absurde după ce candidatul AUR a participat doar la o dezbatere electorală cu contracandidatul său deși a promis că va merge la toate televiziunile. Prezența la vot în județele Moldovei a ... continuare »
VEZI cine a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale la Darabani
Pe 4 mai 2025, românii au fost chemați din nou la urne pentru a-și alege președintele, după ce alegerile din toamna anului 2024 au fost anulate. Campania electorală a fost una foarte tensionată și a căpătat uneori accente grotești. Aceasta poate fi una din explicațiile prezenței scăzute la urne, mai ales în județe altădată fruntașe. Prezența la vot în județele Moldovei a fost foarte redusă. La Botoșani s-au ... continuare »